Strig.

Gata.S-a terminat.
Spun asta uitandu-ma la el.
Am inteles.Trag linie peste.
Vei face lafel.
Vad ca ai inel.
Te-ai logodit.
Oare ma-nsel?
Chiar s-a sfarsit.
Colierul cu perle...
L-ai aruncat in cele din urma.
Feluritele margele.
Oare ce-ai facut cu ele.
Evadezi , asa-i?
Nici pentru "pa" nu mai ai grai.
Trantesti usa si pleci.
Ne-am despartit , deci.
Amintirea ma framanta.
De ce?
Ai lasat o rana , adanca.
Insa chiar nu mai conteaza.
Strig si imi aud ecoul.
Rostogolesc tigara de pe masa.
O i-au si-o rup.
Ce rost mai are?
Oricum , s-a terminat oficial.
Sfarsit banal.
Eu te-am iubit.
Tu ce-ai patit?
Melancolia boema ma cuprinde
Iluzii mi se-amesteca in minte.
Ciudat.
Aproape amuitat.
Azi era ziua ta , nu ?
Nu m-ai lasat.
Nici "la multi ani"sa-ti spun.
Ai plecat.
Cerceii de la mine?
I-ai aruncat , stiu bine.
Odata cu pantofii lacuiti.
Rochia ta preferata?
E acum bucati din ce era odata.
Agrafa cu stele?
Nu stii.Crezi ca e undeva printre lucrurile mele.
Incetez sa-mi mai pun intrebari stupide , simple.
Gandind la lucruri mult mai ample.
Insa ma inunda imaginea ta.
Ma descotorosesc de ea.
"Te-am uitat!" strig eu.
Dar asa fac eu mereu.
Si nu-i adevarat.